Justiția ne salvează sau ne salvează ei de ea

Azi, principalul partid de Guvernare a organizat un miting împotriva Justiției. Ei ne spun că vor să salveze țara. Dar...

Votul meu

Îmi aduc aminte de părinții mei acum 25 de ani, după Revoluție: străluceau. Erau plini de o energie senzațională. Erau dintr-o dată mai puternici. Simțeau că pot ajunge oriunde. Oricât de sus. Că pot să realizeze orice. Erau invincibili. Și erau parte dintr-o comunitate de invincibili, toți cu aceeași speranță şi toţi dispuşi să facă ceva împreună pentru binele comun.

Fotbalul şi politica

Politica românească seamănă tot mai mult cu naţionala. "Băieţii" sunt conduşi de nişte personaje dubioase, incompetente, pe care nimeni nu le mai doreşte, dar care se încăpăţânează să nu plece. Alţi antrenori oricum nu avem de unde alege, probabil că cel mai înţelept ar fi să luăm pe cineva din afară (aşa cum am făcut în 1866), poate ne învaţă să muncim mai mult.

Avem o ţară, cum procedăm?

Eu la protest - foto Costin Giurgea

Protestele de azi, de fapt protestele din ultima vreme, au stârnit multe controverse în cercul meu de prieteni şi cunoscuţi: este agitaţie fără rost şi fără efect; este o gloată de hipsteri fără direcţie, fără mesaj clar; vreţi să daţi jos, dar nu construiţi nimic; sunteţi împotriva USL, deci sunteţi băsişti; sunt titluri panicarde în presa băsistă care dezinformează, realitatea este alta.

Încins de ieşirea din stradă din seara aceasta, vreau să vă împărtăşesc, sper sistematic și destul de clar raționamentul meu în legătură cu aceste evenimente.

Cum demonstrezi că eşti nevinovat - scurt ghid de manipulare

Într-un articol savuros din "Plai cu Boi", Pleşu povestea despre tehnicile diplomaţiei româneşti de a răspunde la acuzaţiile care ni se aduceau dinspre comunitatea internaţională. Pornind de la exemplul "copiii străzii", erau enumerate o serie de 4-5 modalităţi de răspuns care ocoleau cu nonşalanţă problema şi aruncau pisica înapoi sau în altă parte: "dar la voi nu vă uitaţi", "nu e de competenţa voastră să analizaţi" etc. Deşi nu am reuşit să regăsesc articolul (dacă cineva mă poate ajuta, dau o bere!), îmi reamintesc fără să vreau de el aproape după fiecare dezbatere politică autohtonă de la televizor. E un articol etern, e un articol şcoală, este calapodul după care se oferă, în general, răspunsurile în politica românească: se ocoleşte subiectul cu praf în ochi.

Pentru că toate evenimentele recente i-au făcut pe politicieni să recurgă cu foarte îndârjire la acest arsenal menţionat de Pleşu, m-am gândit că ar fi o ocazie bună să vi-l propun pentru reconstrucţie. Aşadar, dragi lupi tineri ai politicii româneşti (pentru că voi ăştia bătrânii ştiţi prea binie), cum se răspunde când ai fost prins cu mâţa în sac:

Despre ce am uitat să vorbim în legătură cu arestarea lui Adrian Năstase

Condamnarea şi arestarea lui Adrian Năstase nu ar trebui să fie o discuţie despre Adrian Năstase. Condamnarea şi arestarea lui Adiran Năstase ar fi trebuit să fie un raport rece şi firesc între fapta care a fost demonstrată şi pedeapsă... Dar totul s-a răsucit abrupt într-un halucinant circ despre un corupt transformat într-un martir sensibil şi demn, despre scenarii, despre eşarfe misterioase. Suntem acum înecaţi din televizoare cu un cancan cu accente de macabru. A fost creată o telenovelă balcanică cu meniu complet: avem un erou principal care trece aproape de moarte, avem o catastrofă care planează asupra eroului principal - închisoarea, avem un personaj negativ răzbunător, avem o poveste dinastică cu fiul care apără atacul asupra tatălui lui, avem misterul eşarfei, avem şi puţin sânge, avem arme, avem poliţişti care sunt fie gorile insensibile fie eroi providenţiali. Lipsesc nurii şi sexul, deşi perspectiva duşurilor de puşcărie ne face să intuim şi un astfel de scenariu, deşi nu este unul tocmai plăcut.

S-a decis

Am trăit alegerile astea ca pe un revelion! Când mă pregătesc să închid ziua, Băsescu e anunţat câştigător prin guriţa lui Videanu pe baza numărătorii paralele efectuată de PD-L. Nu mă bucur că a câştigat el, mă bucur că a pierdut Geoană! De fapt la alegerile astea nu este despre cine câştigă, ci despre cine pierde, un fel de reeditare Iliescu vs. Vadim.

Geoană şi PSD întodeauna nu mi-au inspirat nimic pozitiv. De Băsescu mi-e teamă ca revine cu şi mai multă ură după episodul de aseară... Mă surprinde Antonescu şi atitudinea lui faţă de Băsescu. Pare totul personal. Să fie de la atacul jalnic pe care Băsescu l-a făcut la dezbaterea de la Cluj?

Mi-e groază ce urmează, oricine ar câştiga. Voi ce credeţi că ne aşteaptă şi cu cine? Comentaţi vă rog!

M-am întors

Am fost plecat o săptămâna vizitând târgurile de Crăciun din Germania. A fost excelent şi poate apuc să povestesc despre asta şi pe blog. Însă de fiecare dată am un şoc "cultural" trist când mă întorc de la nemţi. De data asta a fost şocul şi mai mare şi are o tentă electorală: scandalul Băsescu, copilul şi caseta posibil trucată, bătăi în Timişoara, ieşiri în Piaţa Universităţii şi, ceea ce e şi mai trist, afişul electoral cu Geoană şi Crin. Nu l-am găsit pe net, nici nu prea mi-a venit să îl caut. Vă pun, ca dedicaţie, o poza frumoasă luată la repezeală de pe site-ul psd.ro.

Unde dracu' m-am întors? De ce m-am întors??? Trist. Nu îmi revin încă...

Chiar vreau să votez

Vroiam să scriu că m-a dezamăgit PNL-ul, dar nu mai contează. Nu vreau să mă gândesc la asta. Îmi tot aduc aminte de un coleg din Rusia cu care am stat de vorba acum câţiva ani (PR la Audi). Tocmai fusese asasinată o ziaristă şi se vorbea de libertatea presei puternic ameninţată de Putin (care pe atunci era preşedinte).

L-am întrebat ce părere are despre Putin şi mă aşteptam, pentru că era de aceeaşi vârstă ca şi mine, să fie împotriva lui. M-a surpins - era încântat de preşedinte şi îmi spunea mândru ca e tot ce se poate mai bine Rusia:

- Nu se mai fură, e linişte.

- Păi cum nu se fură? Putin fură! i-am răspuns.

- Da, dar e linişte, stabilitate şi numai avem crimă organizată! Mai fură el, dar e ok...

"Pe dracu, statul e crima organizată..." m-am gândit dar nu i-am mai spus nimic. Eram doar îngrozit de mulţumirea lui faţă de un dicator doar pentru "linişte".

Cred că pe 6 decembrie avem de ales între un scandalagiu şi cineva care o să ne aducă multă linişte. Tind să prefer scandalul, măcar ne aduce iluzia de libertate şi parcă statul nu are atât control. De fapt, cu Băsescu nimeni nu are controlul acum. Nici măcar el. Cui nu-i convine să voteze liniştea.

Dezbatere despre dezbatere - eu cu cine dracu votez?

M-am uitat aseară la dezbetarea "celor trei", aşteptam ca Antonescu să facă ceva să îmi confirme alegerea. Sunt foarte dezamăgit. Nu a oferit nimic din ce aşteptam de la un candidat de dreapta, cu slogan "Revoluţia bunului-simţ".

Strategia lui Antonescu, aşa cum am înţeles-o eu, era relativ simplă: temele economie, sănătate, educaţie sunt mai mult sau mai puţin false pentru un preşedinte care nu are atribuţii executive. Miza lui Antonescu era să treacă dincolo de asta şi să arate, pe baza unor exemple clare din trecut, că nici Geoană, nici Băsescu nu sunt compatibili cu funcţia de preşedinte al României. Ce am văzut la Antonescu a fost multă agresivitate şi atacuri la persoană, dar puţină coerenţă şi conţinut. Atât de multă (mai ales având în vedere sloganul lui) că m-a dus puţin cu gândul către Vadim. Cred că ar trebui să trecem de momentul candidat interesant pentru ca e agresiv. Nu mai vorbesc de model moral sau de abureala de discurs imporvizat pe economie.

Geoană, în schimb, cu un mesaj dedicat electoratului lui, mi-e mi s-a părut o combinaţie ciudată de emo - martor al lui Iehova. Limbajul gesturilor, ample şi dramatice, a fost parcă mai fals ca niciodată, mai fals de atât şi cred că stabilea un record mondial şi îl arestau. Ce mi se pare interesant este că tocmai publicul căruia i se adresa Geoană nu este publicul care în mod normal se uită la televizor şi îşi ia deciziile de vot pe baza unei astfel de dezbateri. Deci nu ştiu ce a reuşit să gâştice şi dacă îl mai ia cineva serios în seamă. Pentru Geoană funcţionează însă foarte bine maşina de partid a PSD-ului (din păcate).

Nici Băsescu nu mi s-a părut aşa de puternic ca în trecut. Şi-a asumat poziţia de om care vine de la putere şi a insistat pe realizările lui (reale sau asumate) ca un argument să câştige voturi şi asta i-a făcut viaţa foarte grea. M-a impresionat mult conţinutul discursului pe teme concrete - educaţie, agricultură etc. A vorbit nu despre "ce vreau să obţin", ci despre "cum"... Atât de bine, încât pe moment am regretat că nu este prim-ministru. Ce păcat că ştiu ce fel de om este...

Concluzia acestei dezbateri pentru mine: mi-e tot mai greu să îl votez pe Antonescu mâine, mi-e tot mai uşor să îl votez pe Băsescu în turul doi.

Am fost foarte surprins însă de reacţiile post-dezbatere pe care le vedeam pe realitatea. Îl puneau pe Antonescu pe primul loc şi pe Băsescu pe 3. Pe moment am zis ca unul dintre noi - eu sau televizorul, e tâmpit. Voi cum aţi văzut dezbaterea?

Eu cu cine votez?

La mine ecuaţia e oarecum simplă. Micul legionar din mine (deşi e fooarte, foarte mic) nu vrea să iasă PSD-ul sub nicio formă. Nu pot să îi iert niciodată pentru anii 90. Avem nevoie de echilibru stânga-dreapta, dar pentru mine PSD nu este social-democraţie, înseamnă alegeri furate, înseamnă mineriade, înseamnă că nu o să aflăm niciodată ce e în spatele dosarelor securităţii, cine sunt torţionarii şi adevăraţii comunişti, înseamnă că încă nu ştim adevărul despre 50 de ani din istoria noastră. Avem nevoie de echilibru stânga-dreapta, dar pentru mine opţiunea PSD nu există.

Nici în Băsescu nu mai cred. Pentru că în tot timpul ăsta a arătat că nu poate să susţină o alianţă cu PNL-ul. Nici în Antonescu nu îmi pun speranţe - consider ca nu este suficient de puternic şi victoria lor (deşi imposibilă) ar fi o reţetă aproape sigură pentru o alianţă PNL-PSD. Şi vorbeam de alianţă pentru că asta este singura soluţie funcţională de guvernare în acest moment - din punctul meu de vedere. Un guvern minoritar, oricare ar fi acela, nu îl văd să funcţioneze.

Aşa că...

În primul tur o să votez cu PNL, în speranţa că fără Băsescu şi Tăriceanu va exista întelegere între cele două partide cu orientare de dreapta. Şi în turul doi o să votez cu Băsescu, pentru că dispreţul meu faţă de PSD e visceral şi pentru că Geoană este un candidat lipsit de orice urmă de carismă şi credibilitate. La dracu! Este mai fals ca Andreea Marin.

Şi după alegeri o să încerc să emigrez. Dar nicio ţară normală nu cred că mă vrea...